Timiditatea
Conform sondajelor, mai bine de jumătate dintre oameni declară că sunt timizi. Acesta poate părea un număr neplauzibil dacă imaginea pe care o avem despre o persoană timidă este aceea a unei persoane retrasă cu dificultăţi marcante în interacţiunile sociale, mai ales cu persoane necunoscute sau cu autoritate. Totuşi, timiditatea este o caracteristică a cărei intensitate se situează pe un continuum. De asemenea, timiditatea se poate manifesta in contexte diferite de la o persoană la alta. Astfel, o persoană se poate simti stânjenită atunci când interacţionează cu persoane străine, pe când alta are dificultăţi în a interacţiona cu persoane cu autoritate. Din aceste motive, timiditatea în sine nu este neapărat o problemă. Ea poate să devină problematică dacă interferează semnificativ cu activitatea individului, dacă îl împiedică să-şi atingă obiectivele, să-şi indeplinească dorinţele, să-şi atingă potenţialul.
În acest din urmă caz se poate apela cu încredere la un psiholog, întrucât există strategii foarte eficiente pentru a depăşi problemele de timiditate.
Fobia socială (numită şi anxietate socială)
Este mai mult decât timiditate. Este o condiţie în care persoana evită sau simte un disconfort puternic în anumite situaţii sociale – iniţierea unei conversaţii cu o persoană necunoscută sau de sex opus, susţinerea unui discurs public, interviu de angajare etc – sau în toate situaţiile sociale.
Fobia socială prezintă simptome la nivel emoţional, comportamental, fizic / fiziologic şi la nivelul gândirii.
La nivel emoţional: anxietate, frică, teamă, o stare de aprehensiune resimţite intens atunci când se află în situaţie (ţine un discurs)
La nivel comportamental: evitarea situaţiilor temute, inhibiţie
La nivel fiziologic: înroşirea feţei, tremuratul vocii, mâinilor sau picioarelor, transpiraţie abundentă, puls accelerat, gura uscată
La nivelul gândirii: gânduri specifice de genul “vor râde de mine”, “mă vor judeca”, “mă vor respinge”, “voi leşina în faţa lor”, “iar am roşit!”.
Uneori toate aceste reacţii pot fi atât de puternice încât pot constitui un atac de panică autentic.
Este important de menţionat aici că mare parte din aceste simptome pot apărea atât în situaţia temută, cât şi atunci când persoana anticipează situaţia (ex. cu o seară înainte de prezentare, înainte de a intra la interviu etc.).
Toate acestea pot transforma viaţa de zi cu zi într-o corvoadă şi pot duce la probleme secundare precum depresia, persoana ajungând să se autoblameze, să-şi urască viaţa.
Anxietatea socială este a treia cea mai frecventă tulburare mintală. Aproximativ 10% din populaţie suferă la un moment dat pe parcursul vieţii de fobie socială.
Vestea bună este că fobia socială poate fi tratată cu succes prin intermediul terapiei cognitiv-comportamentale.
Pentru a stabili o programare vă rugăm să vizitaţi pagina de contact.
