După naştere, noua mamă resimte efectele celor aproximativ 9 luni de sarcină. Acest lucru este absolut normal, însă simptomele nu trebuie să fie prea puternice ca intensitate, şi nici să se întindă pe o durată prea mare de timp.

Depresia postpartum este foarte pe scurt o tulburare afectivă, care se manifestă printr-o serie de trăiri emoţionale predominant negative. Specificul ei, sau ceea ce o diferenţiază de depresia întâlnită în afara contextului sarcinii (n.a. Tulburarea Depresivă Majoră) este apariţia ei într-un timp foarte scurt, şi în principal datorită modificărilor hormonale din organismul mamei.

(Care sunt) simptomele

Câteva dintre reacţiile cele mai des întâlnite sunt:

• dispoziţie tristă sau deprimată
• pierderea interesului faţă de activităţile obişnuite
• predispoziţie de a plânge
• sentimente de vinovăţie
• sentimente de inutilitate sau incompetenţă
• oboseală
• tulburări de somn, de apetit sau de atenţie
• gânduri suicidare

Aceste simptome vor fi resimţite în mod normal de mamă în primele 4 zile, ca urmare a activităţii hormonale intense (Tristeţe postpartum). Simptomele urmează să scadă în intensitate şi ca frecvenţă pe parcursul următoarelor două săptămâni. Simptomele negative nu vor fi permanente, ele pot alterna destul de frecvent cu reacţii emoţionale pozitive (momente de bucurie, mulţumire…).

Menţinerea simptomatologiei la acelaşi nivel (sau agravarea ei) peste 14 zile de la momentul naşterii necesită o investigaţie mai atentă. Depresia Postpartum este una din cele mai frecvente afecţiuni întâlnite după naştere (1 din 8 femei). Observarea acestor simptome poate fi făcută atât de către noua mamă (persoana în cauză) cât şi de către persoanele din jurul ei (partener, părinţi…)

Trebuie să menţionăm şi complicaţiile care pot să apară. Dorinţa de a omorî copilul nounăscut (pruncuciderea), poate fi o depresie foarte puternică sau urmarea asocierii între depresie şi elemente psihotice, sau poate indica chiar  psihoză postpartum.

Cine face depresie postpartum?

Persoanele care au avut stări frecvente de deprimare (sau depresie) înainte de sarcină sau pe perioada ei, au risc mai mare de a dezvolta după naştere depresia postpartum. Alţi factori precum probleme cu partenerul, faptul că sunt la prima sarcină, probleme financiare sau de sănătate ale nounăscutului, antecedente familiare sau tipul sever de sindrom premenstrual. Adică, persoanele pentru care sarcina este un factor de stres foarte puternic, care depăşeşte capacitatea mecanismelor psihice de apărare. Desigur stresul, şi felul în care este acesta resimţit de organism este influenţat şi de reactivitatea hormonală a organismului.

Tratament

Depresia postpartum poate fi tratată atât de către medicul psihiatru cât şi de către psiholog. Tratamentul psihiatric presupune medicaţie, recomandată de medicul specialist, adaptată la situaţie şi la persoană.

Tratamentul psihologic pentru depresie şi/sau depresia postpartum este psihoterapia. Aceasta este la fel de eficientă ca şi medicaţia, iar ca plus faţă de medicamente (pentru mamele care alăptează) psihoterapia nu are nicun fel de contraindicaţie sau efecte secundare. Cu cât tratamentul este început mai de timpuriu cu atât recuperarea se face mai repede. Intervenţia terapeutică poate fi atât pentru mamă cât şi pentru cuplu sau familie (dacă există alţi copii).

Trebuie totuşi menţionat că, în cazul depresiei majore, dacă apare ideaţie suicidară sau vreo componentă psihotică, medicamentele (şi colaborarea cu medicul psihiatru) sunt obligatorii!