În Ghidul Clientului la Terapie am menţionat că psihoterapia şi consilierea psihologică sunt două feţe ale aceleiaşi monede, iar diferenţa dintre cele două este subtilă.

Ei bine, în această secţiune ne-am propus să îţi oferim o conceptualizare mai specifică a celor doi termeni, pentru ca, la finalul parcurgerii ei să poţi lua o decizie informată asupra modului în care doreşti să îţi oferim ajutor.

Conceptul de consiliere se referă la acea relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată, consilierul, şi o altă persoană care solicită asistenţă de specialitate, clientul.

Ca şi în cazul psihoterapiei, consilierea psihologică are ca obiectiv ajutarea clientului să funcţioneze mai eficient în viaţa de zi cu zi şi să dezvolte relaţii pozitive cu cei din jur. Totodată, la fel cum relaţia dintre psihoterapeut şi client necesită implicare şi deschidere din partea ambelor părţi, la fel şi cea dintre consilier şi client este una de alianţă, colaborare reciprocă şi participare activă.

Obiectivul consilierii este de a te ajuta să înţelegi şi să îţi clarifici felul în care îţi percepi viaţa, pentru ca apoi să înveţi să îţi atingi scopurile prin decizii fundamentate şi prin rezolvarea problemelor de natură afectivă sau interpersonală.

Diferenţa dintre Consiliere Psihologică şi Psihoterapie

Termenul de consiliere este, de obicei folosit pentru a denota o formă de tratament relativ scurtă ca şi durată şi care e mai degrabă orientată către comportament în sine. Mai exact, consilierea se focusează pe situaţii specifice oferind ajutor unei persoane în confruntarea cu o anumită problemă, precum adicţia sau managementul stresului. Atenţia este direcţionată aici înspre rezolvarea de probleme sau învăţarea unor tehnici diverse pentru a avea un management mai bun al situaţiilor problematice.

Pe de altă parte, psihoterapia reprezintă o formă mai lungă de tratament, mai profundă, orientată mai mult spre câştigarea unei perspective asupra problemelor cronice fizice şi emoţionale. În psihoterapie, atenţia este orientată mai mult către modul în care clientul gândeşte şi felul său de a fi în viaţa de zi cu zi, iar scopul este de a identifica unele patternuri (şabloane) de gândire, împreună cu efectele lor şi de a învăţa moduri noi şi sănătoase de a gândi sau interacţiona.

Aşadar, consilierea este un proces intensiv de susţinere şi formare pentru persoanele care îşi doresc să funcţioneze mai eficient şi să îşi atingă obiectivele (formulate specific), pe când psihoterapia, aşa cum am mai subliniat este un demers mai complex centrat pe reducerea anumitor simptome clinice sau comportamente nedorite, disfuncţionale. Simplu spus, diferenţa dintre cele două domenii este graduală, consilierea diferenţiindu-se de psihoterapie prin intervenţia pe probleme specifice de natură non-clinică.

Cum te ajută consilierea psihologică

Consilierea se poate adresa unui singur individ, şi o numim Consiliere individuală sau poate fi adresată unui grup de persoane. Putem aici diferenţia pe deoparte – Consiliere de grup – (pentru familie, grupuri de angajati…), iar pe de altă parte – Consiliere în grup – (potrivită pentru grupuri de suport – de exemplu grupul alcoolicilor anonimi).

Indiferent dacă se adresează individului sau unui grup, există mai multe domenii de  aplicare pentru consiliere

– Consiliere în mediul organizaţional (coaching – pentru individ, consultanţă – pentru firmă, sau consiliere de grup)

– Consiliere geriatrică (în procesul îmbătrânirii, suport acordat bătrânilor)

– Consiliere recuperatorie (pentru persoane cu nevoi speciale de ordin fizic sau psihic)

– Consiliere vocaţională (orientare profesională)

– Consiliere psihologică (optimizare personală, formare/dezvoltare de aptitudini)

– Consiliere de cuplu şi familie (neînţelegeri, certuri, educaţia copiilor, sau situaţiile de divorţ cu copii implicaţi)

– Consiliere suportivă (de ex. bolnavi terminali)…

Şi lista de exemplele poate continua. Indiferent însă de tipul de consiliere parcursă, există anumite obiective comune ale procesului de schimbare:

1. Să identifici şi să îţi schimbi comportamentele disfuncţionale sau indezirabile. Modificarea comportamentală e o condiţie a reuşitei optimizării personale, a posibilităţii de a trăi mai bine în mediul profesional, social şi familial.

2. Să îţi dezvolţi capacităţile adaptative. Cu cât ai puterea de a te adapta mai bine situaţiilor cu care te confrunţi, cu atât mai bine vei face faţă stresului. Iar rezistenţa la stres pe termen lung este un caştig imens pentru sănătatea fizică şi psihică a fiecăruia dintre noi.

3. Să îţi dezvolţi capacitatea de a lua decizii. Consilierul nu va lua decizii în locul tău, ci te va ghida şi susţine pentru a lua tu cea mai bună decizie pentru tine. Vei înţelege ce presupune luarea unei decizii, să aproximezi bine consecinţele în termeni de risc, timp, costuri, energie.

4. Să îţi îmbunătăţeşti relaţiile personale. Majoritatea dintre noi întâmpinăm dificultăţi în relaţiile cu ceilalţi. Indiferent dacă ne referim la interacţiunile sociale, în familie, cuplu sau la locul de muncă. Consilierea se va centra nu numai pe îmbunătăţirea relaţiilor cu ceilalţi, dar şi pe îmbunătăţirea relaţiei cu tine însuţi/însăţi.

5. Să îţi dezvolţi potenţialului. Prin învăţarea unor strategii pentru rezolvarea de probleme, formarea unor noi aptitudini, sau antrenarea unora cunoscute deja înveţi cum îţi poţi folosi la maxim abilităţile de care dispui.

De asemenea este foarte important de menţionat faptul că, în consiliere fiind implicate două persoane, nu ajunge efortul consilierului în procesul tău de schimbare. Este nevoie din partea ta de implicare activă, de deschidere şi de comunicare sinceră – atât faţă de consilier cât şi faţă de tine însuţi.

Cere mai multe detalii sau programează o consultaţie acum la telefon 0734 865 688