Mulţi dintre noi atunci când inchidem uşa de la casă verificăm o data sau de două ori pentru a ne asigura că uşa este într-adevăr inchisă. Când mergem într-un concediu verificăm dacă am oprit aragazul, daca geamurile si robinetele de apă sunt inchise. Pentru că ne ingrijorează o posibilă toxiinfecţie alimentară, ne spălam pe mâini înainte de a mânca. Cu toţii avem unele griji pe care încercăm să le neutralizăm facând un anumit comportament, însă pentru unii, aproximativ 1-2% din totalul populaţiei, grijile se transformă în obsesii iar comportamentele obişnuite în compulsii.

Obsesiile sunt idei, gânduri, impulsuri sau imagini persistente, care sunt percepute de persoană ca fiind intruzive şi nepotrivite şi care cauzează anxietate sau nelinişte puternică.

O persoană poate fi obsedată de gândul că va face hepatită, că va călca pe cineva cu maşina, că a lăsat aragazul pornit şi casa ar putea exploda. Aceste obsesii sunt atat de puternice încât creează persoanei un discomfort puternic. Persoana nu-şi poate scoate din minte că se va imbolnăvi, este convinsă că mărul pe care il mănancă e murdar, este plin de microbi care o vor infecta, sigur nu a fost bine spălat, iar dacă a fost atunci poate intre timp a atins o suprafaţă murdară, cineva l-a atins, praful ridicat de vânt e plin de microbi. Persoana depune eforturi considerabile de a evita aceste obsesii, însă, în mod paradoxal, cu cât incearcă mai mult să nu se gandească la ele cu atât obsesia devine mai puternică, mai intruzivă. Ca să se linistească, să aibă „certitudinea” că nu se va infecta, va spăla din nou mărul, se va spăla din nou pe mâini. Spălatul pe mâini va dura mult mai mult decât în mod obişnuit (ex. peste 5 minute). Acest comportament este numit compulsie deoarece este o acţiune pe care individul simte că trebuie neapărat să o facă pentru a se linişti. Efectuarea compulsiei il linişteşte pe moment, însă după puţin timp, obsesia revine şi tot ciclul vicios este reluat.

Compulsiile sunt comportamente repetitive (ex. spălatul mâinilor, ordonatul, verificatul) sau acte mentale (ex. rugatul, număratul, repetarea de cuvinte în gând) al căror scop este acela de a preveni sau reduce anxietatea sau disconfortul.

Unele compulsii par să nu aibă nici o legătură logică cu obsesia – de exemplu persoanei îi apare în minte imaginea fratelui într-un sicriu (fratele fiind viu şi sănătos), iar pentru a se linişti persoana începe să numere toate obiectele albastre din cameră. Pacienţii cu tulburare obsesiv-compulsivă se pot gândi că daca vorbesc despre obsesiile lor atunci s-ar putea ca ele să se şi întâmple. La fel nerealizarea compulsiei creşte anxietatea. Ei simt că dacă nu închid şi deschid jaluzelele de la geam de 7 ori ceva ingrozitor se va întâmpla, dar nu pot specifica ce anume.

Intervenţia psihologică

Pentru a planifica intervenţia psihologică, este nevoie ca mai întâi să realizăm o evaluare amănunţită a problemei. Vor fi trecute în listă toate gândurile obsesive – inclusiv cele exprimate în imagini, toate comportamentele compulsive – inclusiv cele interne – cum ar fi număratul în gând, precum şi situaţiile care le declanşează. Pentru o imagine completă i se cere clientului să ţină şi un jurnal săptămânal. Vor fi completate şi o serie de teste pentru a avea o apreciere a aspectelor emoţionale, comportamentale şi de gândire precum şi pentru a identifica dacă mai exista si alte probleme sau factori perturbatori.

Intervenţia presupune expunerea treptată a clientului la gândurile obsesive şi prevenţia comportamentelor compulsive. Expunerea are rolul de a diminua anxietatea (frica) resimţită atunci când apare gândul obsesiv. Prevenţia răspunsului are rolul de a preveni comportamentele nepotrivite în urma apariţiei gândului obsesiv (ex. verificatul aragazului de 20 de ori pentru a se asigura că este închis, sau a duşului de 3 ori pe zi pentru a se „decontamina”). La acestea se adaugă modificarea gândurilor asociate acestor obsesii şi compulsii prin tehnici specifice psihoterapiei cognitiv-comportamentale.

Intervenţia descrisă mai sus este una complexă şi de durată, însă este şi cea mai eficientă intervenţie pentru tratamentul tulburării obsesiv-compulsive – mai eficientă decât tratamentul medicamentos. Uneori terapeutul vă poate recomanda tratamentul medicamentos în combinaţie cu intervenţia psihologică pentru rezultate optime.

Pentru mai multe informaţii sau pentru programări, sună acum la 0741 464 963.