Aici răspundem la câteva dintre cele mai frecvente întrebări şi obiecţii pe care le au oamenii în legătură cu psihologul sau cu psihoterapia.

Cum să-i vorbesc unui străin despre problemele mele?

Este una din cele mai întâlnite obiecţii ale celor care refuză să consulte un psiholog.

Într-adevăr, poate fi dificil să-ţi împărtăşeşti problemele personale şi găndurile cu un străin. Psihoterapia este un proces intim, în care este important să fii deschis, să nu-ţi ascunzi temerile, să-ţi etalezi şi slabiciunile alături de calităţi. Există totuşi, două motive principale pentru care această obiecţie te-ar putea împiedica să mergi la psiholog.

Primul motiv ar fi ruşinea: “Terapeutul o să râdă de mine”, “Mă voi face de ruşine”, “Doar eu am asemenea probleme”. Nu lăsa aceste gânduri să decidă pentru tine. Psihoterapia este tocmai mediul în care poţi fi tu însuţi, fără a fi judecat ori criticat. Ai libertatea să spui exact ceea ce crezi, simţi şi gândeşti. Psihoterapeutul nu va râde de tine. Din contră, te va ajuta să treci peste ruşine şi să te îndrepţi spre obiectivele tale.

Al doilea motiv este neîncrederea. Neîncrederea în terapeut sau în terapie în general. Poate te gândeşti că terapia oricum nu te poate ajuta. Că ai auzit tot felul de lucruri bizare. Că doar stând şi discutând nu se rezolvă nimic. Ţi-aş putea spune că nu e aşa. Că de fapt terapia este foarte eficientă. Că nu doar stăm şi povestim. Dobândim noi deprinderi, învăţăm să gândim diferit, facem schimbări reale în propria viaţă. Ţi-aş putea spune toate astea. Aş mai avea şi alte argumente. Dar poate tot nu m-ai crede. Şi în definitiv de ce ai face-o?

Ca să te convingi de utilitatea terapiei pentru tine, te invit la o sedinţă. Te invit să experienţiezi pe cont propriu şi să decizi în cunoştinţă de cauză dacă merită sau nu atenţia şi implicarea ta. Ai putea fi surprins.

Dar eu nu sunt nebun

O altă obiecţie des întâlnită.

Sigur că nu eşti. Nici n-ai avea cum. Termenul de nebun nu se mai foloseşte în medicină de 50 de ani încoace. N-ai să găseşti nicăieri un diagnostic actual pentru nebunie.

Nebunia era un termen care se referea în trecut la pacienţii care sufereau de psihoză. Psihoza este acea tulburare psihică în care persoana experienţiază halucinaţii sau delir (convingerea puternică legată de un aspect care nu este real – de exemplu cred că eu sunt Napoleon). Imaginea negativă pe care o au persoanele care suferă de psihoză vine încă din evul mediu şi de la începutul secolului 20. Pe atunci nu exista un tratament adecvat, iar pacienţii erau închişi şi uneori uitaţi în aziluri. Dar la ora actuală, chiar şi pentru această tulburare există tratamente mult mai eficiente decât în trecut şi care adesea îi permit persoanei să se integreze şi să funcţioneze în societate.

Nici psihologul şi nici psihiatrul nu se ocupă cu nebuni. Motivele pentru care oamenii vin la terapie sunt extrem de variate, de la nemulţumiri cotidiene, la fobii, de la depresie la probleme de cuplu. La fel cum la medic te duci şi când ai urechile înfundate şi când ai cancer. Dacă la medic nu te ruşinezi de boala pe care o ai, la psiholog de ce ai face-o?

Funcţionează psihoterapia?

Răspunsul imediat ar fi categoric DA.  Dacă ar fi să detaliem, am spune acelaşi lucru pe care l-ar spune şi un medic referitor la bolile somatice: “eficienţa depinde de boală, de tratament şi de aderenţa la tratament”. În psihoterapie asta se traduce prin: depinde de tulburare / problemă, de forma de terapie şi de implicarea ta în intervenţie.

Studiile efectuate pe diferite categorii de pacienţi arată că eficienţa psihoterapiei poate merge până la 90-100% pentru anumite probleme de anxietate sau tulburări sexuale. Aceleaşi studii arată de exemplu ca psihoterapia cognitiv-comportamentală este mai eficientă decât medicaţia sau decât alte forme de psihoterapie pentru tulburări precum depresia, atacurile de panică, fobiile, tulburarea obsesiv-compulsivă sau insomnia cronică.

Merită spus şi că intervenţia de tip cognitiv-comportamental  este una de scurtă durată. Numărul mediu de şedinţe necesar este de 15-20. Anumite fobii pot fi tratate chiar şi în 2-3 şedinţe.

Aşadar, psihoterapia este eficientă. Merită să aflii cât de eficientă este, pentru tine.

De unde ştiu dacă psihoterapia este potrivită pentru mine?

Un mod simplu de a afla dacă psihoterapia te poate ajuta este să-ţi pui câteva întrebări cheie.

“Cum mă simt în cea mai mare parte a timpului?”

“Cum merge viaţa mea?”

“Sunt emoţii care mă ţin în loc, peste care nu pot trece?”

“Există lucruri, referitoare la propria persoană, pe care aş vrea să le înţeleg mai bine?”

Dacă răspunsul la aceste întrebări te nemulţumeşte, atunci psihoterapia este potrivită pentu tine.